Vitamina A
Vitamina A se găseÈ™te în concentraÈ›ii ridicate în special în ficat È™i în produsele care conÈ›in ficat. Alte alimente de origine animală, cum ar fi ouăle È™i unele tipuri de peÈ™te (de exemplu, anghila) conÈ›in, de asemenea, cantități semnificative de vitamina A. Cele mai importante surse vegetale de carotenoizi provitamina A includ legume precum morcovii, dovleacul, ardeii roÈ™ii, valeriana (salata mielului), spanacul È™i varza kale.
Vitamina A este intilnita sub 4 forme : retinol, acid retinoic, retinal, beta caroten :
-
retinolul contribuie la bariera de aparare la nivelul mucoaselor (intra in compozitia mucusului) ;
-
retinalul intra in structura celulelor fotoreceptoare din retina (celulele cu conuri si bastonase);
-
acidul retinoic previne excesul de cheratinizare la nivelul pielii;
-
beta carotenul este antioxidant.
Vitamina A este implicată în numeroase procese metabolice. Cea mai cunoscută funcÈ›ie este probabil rolul său în vedere. Este o componentă a pigmentului vizual rodopsină, care ne permite să vedem în lumină slabă. În plus, vitamina A susÈ›ine creÈ™terea È™i diferenÈ›ierea celulelor care sunt importante pentru reînnoirea pielii È™i a membranelor mucoase. Apărarea noastră imunitară beneficiază, de asemenea, de întărirea barierelor externe ale organismului. În plus, vitamina A susÈ›ine sistemul imunitar înnăscut È™i dobândit, favorizând formarea de globule albe È™i ajutând astfel la respingerea infecÈ›iilor. Vitamina liposolubilă joacă, de asemenea, un rol în menÈ›inerea funcÈ›iilor superioare ale sistemului nervos central. Un aport adecvat de vitamină A favorizează, de asemenea, fertilitatea. Pe de o parte, este implicată în formarea celor doi hormoni sexuali, testosteronul È™i estrogenul, iar pe de altă parte este, de asemenea, importantă pentru formarea È™i calitatea spermei, precum È™i pentru dezvoltarea oului, placentei È™i embrionului